SINDROMUL METABOLIC

Sindromul metabolic, sau sindromul rezistenţei la insulină, este o denumire de grup, însemnând asocierea mai multor boli. Printre acestea se numără:

  • obezitatea – în special cea abdominală, cu circumferinţa abdominală > 94cm la bărbaţi şi > 80cm la femei.

  • hipertensiunea arterială> 130/85 mmHg, sau tratament antihipertensiv.

  • Nivel seric crescut al glicemiei (hiperglicemii) – 100 – 120 mg/dl

  • Nivel crescut al lipidelor sericehipertrigliceridemie, nivel scăzut al HDL-colesterolului (colesterol bun).

Asocierea acestor caracteristici creşte riscul apariţiei diabetului zaharat, respectiv al bolilor cardiovasculare.

Pentru a pune diagnosticul de sindrom metabolic nu este necesar prezenţa tuturor caracteristicelor. Totodată trebuie menţionat că aceste caracteristici (sau putem să le numim boli) sunt strâns legate între ele şi de multe ori se asociează. O persoană obeză foarte probabil are şi nivele crescute ale glicemiei, sau ale lipidelor serice, sau de multe ori are şi hipertensiune arterială.

Sindromul metabolic este mai frecvent la persoanele supraponderale, la persoanele cu un stil de viaţă sedentar, care consumă zilnic grăsimi, glucide în cantităţi mari, la femeile aflate în menopauză, la vârstnici, respectiv la cei fumători.

Asocierea acestor boli la o persoană implică un risc crescut pentru apariţia diabetului zaharat, respectiv pentru apariţia bolilor cardiovasculare. Atât cardiopatia ischemică, cât şi ateroscleroza obliterantă a membrelor inferioare şi ateroscleroza carotidiană apar mai frecvent în cazul acestor pacienţi. Acestea se pot complica cu infarct miocardic, cu ischemie critică şi amputaţii de membru inferior, respectiv pareze, paralizii după accident vascular cerebral.

Prevenirea şi tratamentul sindromului metabolic sunt strâns legate de schimbarea modului de viaţă.

Aceasta înseamnă în primul rând alimentaţie corespunzătoare. Reducerea aportului zilnic de calorii în vederea scăderii ponderale. Reducerea consumului de glucide (carbohidraţi), evitarea zahărului, a dulciurilor, compoturi, a patiseriilor, făinoaselor. Deasemenea reducerea aportului de alimente bogate în grăsimi de origine animală, evitarea cărnii, a mezelurilor, a produselor lactate grase. Hipertensiunea arterială poate fi scăzută simplu prin reducerea consumului de sare. Dieta zilnică trebuie să fie bogată în fructe, legume proaspete şi/sau fierte, în cereale integrale, respectiv în seminţe, germeni de cereale, etc.

Un alt aspect important al unui stil de viaţă sănătos este mişcarea fizică regulată. Se recomandă în special exerciţiile cardio: plimbări, jogging, înot, mers pe bicicletă, executate în mod regulat, 30 de minute pe zi, minim 4-5 zile pe săptămână.

La fel de important este totodată abandonarea fumatului.

Pe lângă schimbarea modului de viaţă, pentru tratamentul bolilor componente ale sindromului metabolic sunt necesare şi medicamente. Tratamentul medicamentos se începe atunci când dieta şi mişcarea în sine nu normalizează nivelele glucidelor şi lipidelor serice, respectiv hipertensiunea. Pentru tratamentul dislipidemiilor se folosesc statinele (Simvastatină, Atorvastatină, Rosuvastatină) şi fibraţii (Lipanthyl, Lipofib). Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale este disponibilă o gamă largă de medicamente, şi alegerea medicamentului ideal pentru fiecare pacient în parte ţine de competenţa medicului curant. Scopul este reglarea tensiunii arteriale la valori până la 130/80mmHg.